Acceptarea nedreptății în relația cu părinții – Dr. Menis Yousry
Nu am întâlnit pe nimeni care să supraviețuiască anilor copilăriei fără nici o traumă.
- Chiar dacă părinții sunt bine inteționați?
Părinții pot să-și facă rău și lor înșiși. Dacă ei au probleme, automat și copiii au probleme. Oamenii nu înțeleg că părinții lor nu le-au făcut lor nimic, ci doar s-au comportat așa cum și părinții lor s-au comportat cu ei. Au fost câțiva, foarte puțini, care și-au dat seama că părinții lor nu-i iubeau pentru că nu puteau să-i iubească. Înțelegeți diferența? Oamenii care cred că nu sunt iubiți nu-și dau seama că părinții lor nu au putut să-i iubească, nu că n-au vrut să-i iubească.
- N-a fost inteționat… s-a întâmplat.
Deloc. Nimeni nu ar face un copil pentru a-l răni. Nimeni. Este împotriva evoluției noastre. Dar, părinților cărora nu li s-a oferit sentimentul de conectare, de care nu a avut nimeni grijă, le vine foarte greu să aibă grijă de copiii lor. Deci, dacă nimeni nu s-a conectat cu tine, este greu pentru tine ssă întreții o legătură, să te conectezi cu altcineva. Dacă nimeni nu te-a iubit, nici tu nu poți iubi pe nimeni. Dacă nimeni nu a avut grijă de mine, nici eu nu pot să-mi port de grijă. Și dacă nu pot să am grijă de mine, nu pot să am grijă nici de copiii mei. E excat la fel. Dacă oamenii doar ar înțelege asta, și-ar găsi pacea în relația cu părinții lor. Dar este foarte dificil de înțeles.
Eu am o metaforă pentru asta. Eu spun că relația noastră cu părinții este ca un cont în bancă: vei cheltui atât de mult cât vei primi. Așadar, atâta dragoste cât voi primi, atâta voi putea oferi la rândul meu. Nu poți da cuiva ceva ce nu ai. Am întâlnit de=alungul anilor atâția oameni furioși pe părinții lor, pentru că se simt îndreptățiți să fie iubiți de părinții lor și să li se dea totul. Ei nu-și dau seama că asta nu este posibil și trăiesc toată viața gândindu-se că se pot întoarce în trecut să se schimbe sau au speranța că într-o zi părinții lor se vor transforma în părinții pe care-i doresc.
- Există vreo cale prin care părinții să învețe să devină așa cum visează copiii lor?
Nu, deloc! Este prea târziu! Dacă sunt adulți este deja prea târziu. Călătoria se schimbă. Călătoria mea este să învăț cum să accept. Pentru că, dacă am suferit o nedreptate din partea părinților mei, dacă nu o accept, o să fiu un luptător pentru libertate toată viața mea. O să caut nedreptatea peste tot și nedreptatea mă va găsi și voi găsi o arenă în care să lupt cu nedreptatea pentru tot restul vieții mele. O să fac asta într-o relație, în carieră, în politică în război.
….
Interviu Dr. Menis Yousry, TVR Iași
