Coborârea minții în inimă induce starea de vindecare

Pentru a-i fi de folos omului, îndemnându-l la cele bune, mintea trebuie să asculte glasul sufletului, al inimii, fiindcă de acolo primim ceea ce Dumnezeu vrea să ne transmita.

Vibrația sufletului nostru este de 0,5 Hz. La naștere copilul are vibrația structurii raționale tot de 0,5 Hz adică comuniunea dintre suflet și rațiune este totală. În fiecare an, vibrația rațiunii unui copil crește cu 1 Hz până la vârsta de 21 de ani, pâna la atingerea pragului de 21 Hz. După această vârstă ar trebui ca ea să scada ca urmare a înaintarii pe calea spiritualității, a meditației, a rugăciunii. Dacă însă vibrația structurii raționale crește în continuare, atunci apare uzura creierului în gol, fără a fi în corelație cu sufletul. Când valoarea se apropie de 48 Hz, numărul de gânduri pe unitatea de timp e prea mare, e prea mult zgomot, se uzează creierul și apare îmbătrânirea precoce. Peste 50 Hz pot apărea boli mentale. Pentru a avea mintea coborâtă în inimă trebuie să ajungem ca structura rațională să poată auzi din nou sufletul, adică să-și coboare frecvența, funcționând asemenea copiilor. Aceasta nu înseamnă un comportament infantil întrucât ceea ce recepționăm de la suflet corespunde cu ceea ce avem de făcut în viață. Când Iisus spunea că trebuie să fim asemenea copiilor pentru a intra în împărăția cerurilor, El se referea și la acest aspect al funcționării creierului. Atingerea frecvenței de 0,5 Hz, cea de la naștere, înseamnă controlul complet asupra organismului și inducerea stării de vindecare.

Știinta clasifică aceste frecvențe ale creierului în unde beta, alfa, teta, delta ( în ordine descrescătoare cu frecvența). Cele beta au frecvențele cele mai ridicate și corespund momentelor în care desfășurăm activități ce necesita concentrare, focalizare, atenție. Undele alfa sunt asociate cu starea de relaxare, creativitate; cele teta cu meditația și starea premergătoare somnului iar cele delta sunt caracteristice somnului. Undele beta sunt benefice daca frecvența lor este situată la limita de jos a intervalului beta, între 14 și 21 Hz, ceea ce corespunde unei concentrari calme, pozitive. Există persoane care desfășoară activități ce necesită concentrare și cu toate acestea ele se află în starea alfa. Frecvențele alfa și cele mai joase înseamnă de fapt ” Dumnezeu mă conduce”, în timp ce frecvențele beta înseamnă „eu stau la conducere”.

Putem influența doar în mod indirect vibrația la care lucrează creierul. Oricum, conștientizarea acestui mod de funcționare este primul pas pentru a merge în direcția dorită. O funcționare bună a structurii raționale înseamnă să ținem seama de tot ceea ce ne înconjoară și să interacționăm cu aceste lucruri înconjurătoare, dar mai ales cu cele care trăiesc în jurul nostru. Astfel realizam o bună corelare cu universul Tatălui. Acest mod de funcționare trebuie să încercăm să-l menținem cât mai mult timp, pe toată durata zilei.

Există mai multe metode care ajută la scăderea vibrației creierului, la coborârea minții în inimă și liniștirea ei. Multe tehnici de meditație, introspecție au rolul de a învăța mintea să coboare în suflet. În viața de zi cu zi ne sunt de folos ruperile de ritm, care ne scot din gândurile care se perindă în capul nostru. Asta se întâmplă, de exemplu, când observăm o floare frumoasă și rămânem uimiți de frumusețea ei, văzând de fapt în ea frumusețea lui Dumnezeu. Când discutam cu cineva, mintea coborâtă în inimă înseamnă că îl ascultăm pe omul respectiv fără a ne gandi în altă parte; cerem însă sufletului părerea referitor la tot ceea ce ni se spune și transmitem omului din fața noastră doar ceea ce vine prin suflet de la Dumnezeu. A făptui ceva având mintea în inimă înseamnă conștientizarea că Dumnezeu e cel care lucrează prin noi; dacă însă considerăm că noi suntem cei care facem totul, mintea nu mai sta în inimă și devine agitată fiindcă încearcă să controleze și organizeze ea totul.

Calitatea somnului influențează și ea vibrația creierului. Pe durata somnului, o parte din suflet se duce la Tatăl Ceresc unde primește tot ceea ce are nevoie pentru buna desfășurare a zilei care urmează. E bine ca o parte mai mare din suflet să se degaje astfel în timpul somnului, ceea ce corespunde unui somn profund, cu vibrație scăzută a creierului. Aceasta se obține în măsura în care reușim să ne abandonam cu totul Tatălui Ceresc, fără nici o frică, fără nici o reținere, cu toate grijile și problemele noastre.

Mintea coborâtă în inimă se observă prin calitatea luminii spirituale pe care o emanăm. Lumina emanată de Tatăl Ceresc e așa strălucitoare încât e necesar ca heruvimii și serafimii să stea în jurul Lui pentru a transmite mai departe aceasta lumină în forma în care celelalte creații o pot percepe. Lumina din noi care vine din scânteia divina, trecând prin suflet e și ea frumoasă, strălucitoare, pură. O minte agitată, plină de felurite gânduri, opacizează această lumină și o face să își piardă din strălucire. O minte coborâtă în inimă lasă această lumină să treacă mai departe neperturbată, luminându-i și pe cei din jur.

Sursa: aici